Adevărul bucură și eliberează

Cu cât mai mult judeci, cu atât mai mult suferi. Felul în care ajungi să suferi poate fi argumentat în multe feluri. În esență însă, suferința apare de fiecare dată prin îndepărtare de Adevăr. Cunoașterea și trăirea Adevărului eliberează fiindcă taie în vălul iluziei suferinței. 

Judecata are rolul de a te ține departe de Adevăr. 

De fiecare dată când judecata apare ca gând, ea ascunde presupunerea că ceva nepotrivit sau incorect se petrece. Judeci fiindcă etichetezi ceea ce vezi ca fiind „rău”. De fapt, întreaga Existență doar este. Nimic nu e „bun” sau „rău”, ci doar este întregind perfecțiunea Totului. 

O a doua presupunere ascunsă în spatele judecății este separarea. De fiecare dată judeci „altceva” sau pe „altcineva”. Judecata presupune dualitate. Presupunând că există mai mulți și nu unul singur care este Sinele, te îndepărtezi de Adevăr. Și așa cum am spus deja, a te îndepărta de Adevăr te predispune la suferință. 

Cedând judecata faci un pas esențial în depășirea suferinței. Fiindcă Adevărul bucură și eliberează. 

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu