Enervatul

Enervatul are tot timpul aceeași dinamică. Lucrurile stau cum stau. Tu vrei ca lucrurile să stea altfel decât stau. Astfel apar nervii.

Mintea argumentează: „Păi da, că lucrurile ar trebui să stea cum vreau eu!”. Și ulterior apare o înșiruire de argumente care ies ca din mitralieră: „Nu e corect!”, „E nedrept!”, „Ar fi fost mai bine altfel!”, „Viața e nedreaptă” și altele precum acestea.

Hai să luăm o pauză.

În primul rând: „Cine ești tu pentru ca lucrurile să stea cum vrei tu?”. Întrebarea se cere interpretată în cheia smereniei.

Mai apoi, ne putem aminti că în cadrul Infinitului Sinelui, actual devine numai potențialul care este infinit armonios să devină actual.

Ne putem aminti și că, poate noi ne dorim loc de parcare în față, dar Dumnezeu ne dă loc de parcare la 3 străzi distanță pentru că avem nevoie să mai facem puțină mișcare.

Ne putem aminti că mintea este cea care judecă și vede nedreptăți și imperfecțiuni. În fapt, mecanismele karmice care rulează la nivel universal sunt perfecte.

Și după ce ne-am amintit aceste lucruri, sunt șanse mai mari să ne deschidem înspre acceptare.

Acceptând ceea ce este așa cum este, nervii dispar. Nervii sunt numai consum energetic inutil. Poți să le dai voie acum nervilor să plece și să te bucuri de experiența actuală așa cum este.

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu