Fără așteptări

Cum ar fi să interacționezi cu „ceilalți” fără așteptări? Cum ar fi să te pui în serviciul celorlalți cu ceea ce te pricepi tu să faci, dar într-un mod necondiționat? Doar imaginându-ți asta sunt șanse să simți deja eliberare. Asta pentru că postura este eliberatoare. 

Necondiționarea și cedarea așteptărilor nu înseamnă utopie. Firescul lumii nu se cere negat. De exemplu, poți să adopți o postură a necondiționării fără să refuzi banii. Niște bani vor veni. Mecanismul este deja automatizat în societate. Dar postura din care faci ceea ce faci poate fi cu adevărat necondiționată. Iar în asta constă libertatea. 

Poți fi liber chiar acum. Fiindcă în esență ești deja liber. Te imaginezi constrâns și limitat. Condiționările și așteptările sunt „bune” doar pentru a genera suferință. Cedează pe rând fiecare așteptare și bucură-te de viață!

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu